27 mai 2012

Lucian Blaga - cateva date biografice


La 9 Mai 1895 se naste Lucian Blaga, la Lancrăm (comitatul Sibiu), un sat asezat intre orasele Sebes-Alba si Cetatea Bălgradului (Alba-Iulia).
Tatal sau, Izidor Blaga, fiu de preot, a fost un reprezentant al intelectualilor din Ardeal. Format la scoala germana, il citea pe Fr. Schiller, I. Kant, A. Schopenhauer, D. Strauss si era preocupat sa le dea copiilor sai o educatie aleasa (Lucian era cel de-al noualea copil al lui).
Mama, Ana, nascuta Moga, descendenta a unei “familii care a dat neamului multi preoti si un episcop…”

Abia la varsta de 5 ani, dupa multe insistente ale mamei, incepe sa vorbeasca, dar de la inceput in propozitii inchegate si intr-o inlantuire logica, in graiul satului natal.

La 11 ani, in 1906, e inscris la Liceul Andrei Saguna din Brasov (a urmat cursurile din 1906 in 1914; acolo era profesor ruda sa Iosif Blaga, autorul primului tratat romanesc de teoria dramei).


In 1910 debuteaza literar cu poezia Noapte in cotidianul “Românul” din Arad. In luna Septembrie a anului 1910 Lucian Blaga il cunoaste pe Aurel Vlaicu, pionierul roman al zborului; acesta a trecut prin Brasov unde a facut o demonstratie cu aparatul sau.

Noapte
Pe luna, cand ne scapara-n argintul noptii
pocalele de vin ca niste ochi de fiara,
cu un suras ametitor tu-mi rascolesti
tot furnicarul de porniri,
cari nu-si mai afl-apoi odihna.
Sub ocrotirea  limpede a zarii
biruitoare ma privesti
si-n ochii mei te oglindesti
stralucitoare, mandra si pagana.
Iar eu incet, nespus de-ncet
pleoapele-mi inchid,
imbratisand cu ele tainic
icoana ta din ochii mei,
surasul tau, iubirea si lumina ta -
pe luna, cand ne scapara-n argintul noptii
pocalele de vin ca niste ochi de fiara.

In primavara anului 1914, la Brasov, Lucian Blaga isi pregateste bacalaureatul. Atunci a conceput un foileton “Despre intuitie in filosofia lui Bergson”, in care a incercat sa realizeze “…o punte intre intuitia intelectuala la Schelling, metoda fenomenelor originare la Gotehe, si unele variante ale intuitiei bergsoniene”. Lucrarea constituie debutul publicistic al lui Lucian Blaga si a aparut in “Românul” din Arad sub semnatura Ion Albu - Blaga temandu-se ca de s-ar afla ca lucrarea apartine unui licean ar lua drumul cosului.
In Iunie 1914 isi ia bacalaureatul, impresionand comisia si colegii printr-o expunere, mai mult filosofica, a “Teoriei relativitatii” a lui Einstein si a “Geometriei non-euclidiene a lui Poincare.
La 20 Septembrie 1914 se inscrie la Seminarul teologic din Sibiu, cu toate ca ii marturiseste fratelui sau Lionel: “Stii prea bine cat de profund imi displace teologia!” A fost constrans sa faca acest pas deoarece voia cu orice pret sa scape de recrutare.

In Noiembrie 1960 e internat la Clinica Medicala I din Cluj, pentru “dureri in membrul inferior drept, insomnie, iritabilitate, palpitatii”.
In 1961, 6 Mai, dimineata, se stinge din viata la clinica din Cluj. Cauza mortii: “neoplasm al coloanei vertebrale”. E inmormantat la 9 Mai - ziua nasterii sale - in cimitirul din satul natal.

**

Filozof, poet, dramaturg, traducator, jurnalist, profesor universitar si diplomat roman. Personalitate impunatoare si polivalenta a culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada respectiva prin elemente de originalitate compatibile cu inscrierea sa in universalitate.

In anul 1926 a intrat in diplomatie, ocupand succesiv posturi de atasat cultural la legatiile Romaniei din Varsovia, Praga, Lisabona, Berna si Viena. A fost atasat si consilier de presa la Varsovia, Praga si Berna (1926 - 1936), subsecretar de stat la Ministerul de Externe (1936 - 1938) si ministru plenipotentiar al Romaniei in Portugalia (1938 - 1939).

Prin Blaga mai mult decat prin oricare dintre poetii de dupa primul razboi mondial, poezia noastra regaseste amploarea extraordinara a viziunii asupra naturii, deschiderea spre totul cosmic si spre sensul lui metafizic, pe care le cucerise prin Eminescu.
Inclinarea de a trece dincolo de lucruri, in cautarea unui fond absolut, o aflam si la Blaga, al carui spirit descopera si el “idealitatea goala” ori de cate ori se “apleaca peste margine”. Tendinta este insa contrazisa la el de o mare iubire pentru natura, de o aderenta senzoriala, afectiva, spirituala - la fenomenalitatea ei. Comporat cu poetii moderni de descendenta baudelairiana si, mai ales, mallarmeana, Lucian Blaga pastreaza inca naivitatea clasica, un puternic instinct al naturii, care-l impiedica sa se desprinda de formele ei vizibile, ori sa le dispretuiasca, sa le ignore. Lucian Blaga se straduieste sa faca “locuibila” pentru spirit lumea data. Aspiratia metafizica se satisface la el prin transfigurarea in sensul absolutului a universului sensibil.
Ceea ce-l defineste pe Lucian Blaga este asimilarea marii traditii, nu refuzul ei, integrarea in ea, nu singularizarea ostentativa ori situarea ex-centrica.
Cultura si istoria sunt marturiile existentei omului, dovezile puterii lui creatoare si ale permanentei lui. Acesta e mesajul operei lui Blaga, implicat in toate scrierile, formulat in propozitii cu un caracter axiomatic (“destinul omului este creatia”), fixat in poeme de autodefinire: […] “S-a intamplat sa port candva faclia / din vale-n deal, din noapte-n zi, / pe drumuri ce mereu vor fi, / calauzindu-va pana la pragul / unde-n azur domneste maretia. / S-a intamplat sa cant prin vreme pamanteasca / tot ce-i inalt, tot ce-i frumos…” (Prolog, de Lucian Blaga) Un mesaj al luminii si al creatiei rezumand una dintre cele mai reprezentative opere ale literaturii romane si hotarand destinul in posteritate al autorului ei.

Resurse:
Tabel cronologic – Maria Sittner-Prica, Mesterul Manole (texte comentate, Ed Albatros 1983;
Wikipedia;
Scriitori romani, colectiv de autori, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978;

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu