7 apr. 2014

Artizanul. Bună dimineața, Soare!



A trăit cândva un tânăr care s-a hotărât să călătorească prin multe ţări, mai apropiate și mai îndepartate, pentru a găsi un maestru artizan care să îl învețe meserie. Dupa un timp a revenit acasă și și-a anunțat familia ca a devenit maestru în arta făuririi candelabrelor.
- Am devenit atât de talentat în această artă încât am depășit cu mult măiestria profesorilor.
Observând că familia - în special tatăl, care era un artizan apreciat - îl privește cu neîncredere i-a rugat să invite pe cei mari mari maeștri în această artă pentru a-i analiza opera.
Meșteșugarii au venit și au examinat cu ochi critic candelabrul lucrat de tânăr. Cu toții au fost de acord ca acel candelabru este o monstruozitate.
- E o rușine pentru profesia noastră - a spus unul - deși aceasta - arată spre o piesă - este destul de bună.
- Ar trebui să fie topit - spune altul - astfel încât nimeni să nu mai suporte această experiență. Și totuși - adaugă - această piesă e reușită, deși nu e perfecțiunea în sine - arată și el o parte din ansamblu.
- E absolut oribil! exclamă un al treilea. Dar piesa de aici este excelentă - adaugă.

Toți maeștri au criticat candelabrul dar au găsit și ceva frumos, perfect.
După ce au plecat, tânărul se apropie de tatăl său și-i spune:
- Acum știi că nu am exagerat deloc când am afirmat că sunt un maestru desăvârșit.
Tatăl îl privește cu nedumerire.
- Ce vrei să spui?! se miră. Ai auzit părerea lor: candelabrul e o monstruozitate.
- Am auzit - zâmbește tânarul. Cu toate acestea, ai observat că fiecare maestru a admirat o anumită parte a muncii mele, dar n-au fost doi care să admire aceeași piesă? Atunci când am fost în străinătate am studiat arta acestor oameni apoi m-am decis să fac un candelabru în care să combin toate imperfecțiunile lor. Azi fiecare meșteșugar a dovedit că observă imperfecțiunea celorlalți dar arătând spre propria imperfecțiune o consideră perfectă. Ceea ce este urât în ochii unuia este minunat în ochii colegului său și invers. Am făcut acest candelabrul exclusiv din imperfecțiuni pentru a le expune, dovedind că toate au o imperfecțiune, o lipsă: ceea ce este frumos în ochii unuia poate fi lipsit de frumusețe în ochii altuia. Dar daca vreau pot face candelabrul perfect.

Dacă omul ar putea cunoaște toate posibilele imperfecțiuni și neajunsuri ale unui anumit lucru atunci el ar ști esența naturii acelui lucru, chiar dacă n-a văzut-o niciodată.
(adaptare după o parabolă a rabinului Nachman din Bratslav / Breslov, Ucraina)

Text scris pentru Bună dimineaţa Soare! joc iniţiat de Iulisa.

Vă doresc o săptămână minunată!

16 comentarii:

  1. Inperfectiunea, face ca perfectunea sa fie minunata! :))
    pupici, saptamana faina!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fug de perfectiune ca aghiuta de tamaie. :))
      Multumesc.
      Zile fericite sa ai!

      Ștergere
  2. Da... asa se intampla in viata noastra! Intre subiectivism si obiectivism, ca si intre arta si talent, exista distante mici :))) Bunul simt si cunoasterea de sine sunt calitati la care speram toti!
    O saptamana minunata, draga mea! Pup

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Avand in vedere ca perfectiune nu exista altfel decat in Natura, se zice ca ar trebui sa ne apropiem de oamenii care au "defecte" pe care le putem suporta. :)
      Multumesc, Carmen. Pupici cu drag!

      Ștergere
  3. Interesant articolul,așa cum ne-ai obișnuit!
    Îți doresc o săptămână cu multe reușite,draga mea!
    Pup și îmbrățișez cu drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru apreciere, si pentru urare, Elena. La fel.
      Ziua minunat sa o petreci! Imbratisari cu drag!

      Ștergere
  4. Răspunsuri
    1. Cu placere!
      Multumesc pentru apreciere.

      Ștergere
  5. Asa este nimeni nu e perfect, cu totii gresim. Imaginea de la sfarsit e minunata.O saptamana frumoasa sa ai!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Probabil ca am deveni plictisitori daca am fi perfecti. :)
      Si mie imi place acea foto, foarte mult. Azi, ploaia rece care cade a scuturat florile rosii ale merilor padureti plantati prin cartier - aratau in iarba, in contrast cu verdele crud, ca niste minunate floricele.
      Multumesc. Ziua minunat sa o petreci!

      Ștergere
  6. cum am putea admira perfectiunea daca nu ar fi ceva care sa o contrabalanseze?
    pe de alta parte, nu exista perfectiune asa cum nu exista totala imperfectiune :)
    multumim de ganduri intelepte :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Se spune ca numarul de aur (proportia perfecta: phi (litera greceasca) = ~ 1, 6180339887…) aplicat in opere, duce la capodopere. Cat de perfecta ar fi proportia, cat de perfect ar fi, tehnic, lucrul, nu e obligatoriu sa-l vad ca fiind perfect... Dar perfectiunea o vedem si o recunoastem ca atare in Natura. Vartejurile de apa, cochilia melcilor, dispunerea petalelor de trandafir si a frunzelor si semintelor - ca exemple - pastreaza aceasta proportie. Poate ca de aceea ne atrag, inexplicabil de mult, unele dintre cele vazute in Natura (sau in lucrarile unor artisti) - perfectiunea o percepem la nivel… subconstient, as zice. Totul, in Natura, se zice, pastreaza aceasta proportie perfecta.
      Cu placere. Multumesc pentru atentie. :)

      Ștergere
  7. Frumoasa povestirea ta ,cu multa intelepciune!
    Sa-ti fie seara bucurie!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, Iulisa.
      Ziua minunat sa o petreci!

      Ștergere
  8. "Dacă omul ar putea cunoaște toate posibilele imperfecțiuni și neajunsuri ale unui anumit lucru atunci el ar ști esența naturii acelui lucru, chiar dacă n-a văzut-o niciodată."

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate ca nu ne e dat sa cunoastem esenta tocmai pentru a ne putea bucura de cautarea armoniei. :)

      Ștergere