2014-12-20

Crăciunul la nativii americani

Primul colind ar fi fost scris de un preot francez misionar iezuit (în Canada), Jean de Brebeuf, în jurul anului 1642, pentru indienii Huron. Aceştia au construit o micuţă capelă din crengi de brazi şi scoarţă în cinstea ieslei din Bethlehem (Betleem); capela simboliza grajdul în care s-a născut Isus. Animalele din jurul ieslei au fost vulpea, bivolul şi ursul. Au mai făcut şi un cort tradiţional din piei, şi-au vopsit trupurile şi feţele în culorile tradiţionale şi s-au îmbrăcat în costumele de sărbătoare.
Mulţi indieni Huron au călătorit mai mult de două zile pentru a fi acolo la celebrarea Crăciunului.
Acest colind scris iniţial în limbajul indienilor Huron a fost tradus mai apoi în franceză, fiind cel mai cunoscut şi mai vechi colind de azi, în Canada (Huron Carol).
Noaptea dinaintea Craciunului by Lynda Miller
În timpul şi, mai ales, după colonizare, mulţi nativi americani s-au botezat în religia creştină dar nu au abandonat tradiţiile strămoşeşti ajungând, practic, să le îmbine, în multe cazuri.
Alături de naşterea primului lider spiritual indian ei respectă Steaua Creştina personificată ca Isus, un om care a învăţat de la Bătrâni şi a împărtăşit celorlalţi din înţelepciunea acestora. 

În concepţia lor Crăciunul este în fiecare zi.
În fiecare zi trebuie să fii bun şi să oferi daruri celor mai puţin norocoşi şi nu trebuie să fie ocazie specială pentru a face aceasta. Dacă ai obiecte pe care nu le foloseşti le oferi celor care au nevoie de ele

Activităţile vieţii cotidiene sunt conduse în spiritul dăruirii. Dacă un vecin se opreşte la casa lor îi oferă cina; dacă nu au suficient în casă vor trimite pe cineva la un alt membru al familiei pentru a obţine cât e nevoie pentru a cinsti pe cel care le calcă pragul. Cu cât dăruiesc mai mult cu atât sunt mai bogaţi sufleteşte şi trăiesc în acelaşi spirit în care a trăit Hristos: dăruirea. La fiecare masă păstrează puţină mâncare pentru a o oferi spiritelor.

Un dar este o bucurie atunci când îl primeşti iar când bucuria trece oferi mai departe acel dar pentru ca şi alţii să cunoască bucuria. Ei explica şi copiilor că nu trebuie să arunce jucăriile care nu le plac sau de care nu se mai bucură ci să le ofere altora; în acest fel o jucărie bucură mai mulţi copii.

Nativ americanii au grijă de bătrânii lor, îi hrănesc pe toţi cei neajutoraţi şi îi respectă. De Crăciun familiile se întrunesc pentru a sta la masă împreună, pentru a discuta despre lucrurile bune, pentru a face planuri care includ pe toţi membri familiei.

Ei se roagă, dar nu în felul creştinilor; mulţumesc Bătrânilor, Marelui Spirit, îngerului păzitor, spiritelor. Se roagă pentru ca rudele care rătăcesc în Univers să revină şi se roagă ca fiul Marelui Spirit să trăiască din nou. Îşi învaţă copiii că avem totul din belşug: aerul pe care îl respirăm, apa, pământul şi energia vitală: inima. Sunt recunoscători în fiecare zi pentru toate darurile şi îi ajută pe cei nevoiaşi în fiecare zi.

Nativ americanii nu cred în a lua fără a cere. Chiar şi când culeg plantele medicinale cer plantelor permisiunea de a le lua şi au grijă să nu smulgă rădăcina pentru ca planta să poată exista şi în viitor, să fie de ajutor şi altora. Nu vânează mai mult decât le trebuie pentru a se hrăni şi oferă ofrande spiritului animalului ucis.

Multe triburi dintre cele care au acceptat creştinismul au, cu ocazia Crăciunului, dansuri destinate special acestei sărbători şi obiceiul de a oferi daruri aşa cum au facut Magii lângă iesle.

Înainte de contactul cu europenii triburile indiene din America de Nord nu ştiau de existenţa lui Isus Hristos dar de câteva sute de ani mulţi s-au creştinat şi obiceiurile introduse de misionari au fost adaptate la obiceiurile vechi, devenind parte integrantă a tradiţiilor de Crăciun de azi, aşa cum sunt în cele mai multe case americane.


Sursa foto: https://nativespiritstribalcommunity/photos_stream; (toate drepturile apartin artistei) - actualizare ulterioara: pagina FB nu mai exista.

14 comentarii:

  1. Nu stiam despre Craciunul la indieni.Unii se bucura in fiecare zi altii deloc.O zi buna!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Unii nici nu stiu sa se bucure. :)
      Multumesc, la fel!

      Ștergere
  2. Imi place conceptul de Craciun in fiecare zi ! La fel ar trebui sa fie cu multe alte sarbatori- nu ai nevoie de o zi anume sa spui persoanei de langa tine ca o iubesti, nu ai nevie de o anumita zi sa-ti cinstesti mama, dar este bine ca exista si macar odata in an incercam sa fim mai buni, mai atenti, mai afectuosi ! :)
    Foarte interesant articolul- imi place !
    pup

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru apreciere.

      La fel simt si eu: ca nu e nevoie de o sarbatoare speciala pentru a fi cu familia, pentru a spune unui om ca-l iubesti sau pentru a fi bun... Dar imi plac sarbatorile; ii aduc mai aproape pe cei care - conjunctural - sunt la distante mari; imi place si sarbatoarea indragostitilor... Macar o data pe an sa-si spuna "te iubesc" cei care nu obisnuiesc sa o faca... :) Macar o data pe an sa vina unii sa-si vada mama sau tatal si acel "o data" inseamna mult pentru cei care nu sunt obisnuiti sa fie felicitati, rasfatati... Sarbatorile au farmecul lor dar, din pacate, sunt din ce in ce mai... comerciale...
      Pup si eu!

      Ștergere
  3. câte informatii interesante! nici eu nu am stiut despre Craciunul indieinilor...
    Obiceiurile si traditiile nativilor americani sunt la fel de fascinante ca toate cele legate de vechiile civilizatii ale lumii (sumerieni, egipteni, chinezi,...). Descoperirile sunt tulburatoare si interpretarea lor este ca un joc de puzzle din care mereu lipsesc una sau mai multe piese...
    Tema colindelor a fost îndelung dezbatuta si melodiile au fost împartite în mai multe categorii, considerându-se colinde crestine doar acelea în care este pomenita Nasterea Domnului. Asa numitele "Christmas carol" au fost separate de melodiile care se refera la atmosfera de iarna (ex. "White Christmas") si mai ales de cele în care nici macar nu este precizata o data anume (ex. "Jingle Bells" - texte ce se poate referii chiar si la o zi de la sfârsitul lunii februarie). Există de asemenea melodii care sunt strâns legate de tradițiile de Crăciun, dar induc ideea de a cerși sau a bea (ex. "Lied A Bone, God Wot" din sec. 16) si deci excluse din nou din seria colindelor în adevaratul sens al cuvântului.
    Cele mai vechi colinde sunt mentionate a fi imnul latin "Veni redemptor gentium" scris de Ambrose în secolul 4, si "Corde natus ex Parentis" compus de poetul Prudentius, care se pare ca sunt cântate înca în anumite biserici.
    Unul din cele mai vechi colinde (sau cântec ce se refera la Nasterea Domnului) este considerat a fi "Gelobet seist du, Jesu Christ" ("Praise be to You, Jesus Christ") compus în anul 1524 de Martin Luther, text bazat pe un verset din slujba de la miezul noptii de Craciun, obisnuit în anul 1380 "Grates nunc omnes".
    De ce sunt atât de documentata? ;)) pentru ca in urma cu câteva saptamâni am vrut sa scriu un articol legat de tema melodiilor care rasuna în târgurile de iarna :) Va ramâne probabil pe cirona... Tema este mult prea complexa...
    te pup draga mea. Un weekend minunat sa ai!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Excelente info! Multumesc!
      :) Citind randurile tale ma gandeam la cate info detii si m-ai lamurit cum de esti la curent. Poate, incet-incet, cand ai timp completezi lucrarea si o publici pe blog. Sunt interesante informatiile si nu stiu daca in limba romana e ceva de genul pe net.

      :) In Huron Carol e amintita nasterea lui Isus deci s-ar incadra in categoria colind:
      Twas in the moon of winter-time
      When all the birds had fled,
      That mighty Gitchi Manitou
      Sent angel choirs instead;
      Before their light the stars grew dim,
      And wandering hunters heard the hymn:
      Jesus your King is born, Jesus is born,
      In excelsis gloria. […] (wikipedia)

      Imbratisari cu drag! Pupici… de la trei pitici! :)

      Ștergere
  4. Ce frumos ar fi daca am fi mai buni in fiecare zi.. Frumos si nobil sentimentul. Nu stiam ca indienii au fost si ei adeptii Craciunului. Pupici!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca suntem buni in fiecare zi dar numai cu cei care ne sunt dragi. :)
      Pupici!

      Ștergere
  5. Foarte frumos articol şi interesant. Din păcate, colonizarea masivă a Americii şi transformarea ei într-o ţară modernă şi puternică, a avut şi un preţ greu - distrugerea în foarte mare măsură a populaţiei şi culturii amerindiene locale. Exterminaţi, goniţi, anihilaţi în propria lor ţară.... Este bine că au mai rămas chiar şi puţini, căci ei sunt cu adevărat oamenii locului, băştinaşii autentici ai Americii, cei care întrupează cel mai bine spiritul nativ al acelor locuri.Chiar dacă europenii s-au dus cu tradiţiile, credinţele, învăţăturile lor peste ocean, şi i-au "convertit" pe mulţi, avem cu toţi multe de învăţat de la aceşti oameni care iubesc şi preţuiesc atât de bine natura, pământul strămoşilor, tradiţiile străvechi, legătura cu generaţiile din urmă şi multe altele.

    Numai bine, dragă Diana şi o duminică frumoasă! Iar zilele ce vor urma, în noua săptămână, să fie cu pregătiri rodnice pentru bucuria Sfintelor Sărbători ale Crăciunului, alături de cei dragi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru apreciere, Alex.
      Din cate triburi erau au ramas destul de putine, cu si mai putini reprezentanti. Iar ideea de a-i tine in "rezervatii" mi s-a parut o ciudatenie desi are o anumita logica: se administreaza mai mult sau mai putin separat, avand inclusiv politie proprie, in treburile careia se pot "baga" doar federalii... De curand am citi pe undeva ca vor sa desfiinteze rezervatiile...
      Cei mai multi nativi americani sunt mandri de originea lor si se straduiesc sa pastreze vii traditiile - le si reuseste! :) Ceea ce mi se pare demn de stima.

      Multumesc, Alex! Zile fericite iti doresc, cu drag! Sa fiti sanatosi si sa aveti spor in toate cele ce le intreprindeti!!

      Ștergere
  6. deosebit articol, nu stiam de Craciunul Indienilor...
    am senzatia ca spiritual te simti aproape de acesti oameni...
    altruismul spiritual ii caracterizeaza pe amerindieni si ma bucur ca au mai supravietuit datinile lor chiar daca ceea ce a reprezentat mersul inainte al istoriei, al modernismului timpurilor, aproape i-a distrus...
    la baza credintei lor ca si a credintei noastre sta dragostea, grija pentru aproape si in cazul lor pentru celelate fiinte necuvantatoare, pentru plante care sunt si ele vii...
    m-a emotionat articolul tau...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru apreciere, pandhora.
      Da, sunt oameni care stiu sa aprecieze Fiinta, sub orice forma s-ar prezenta. Sunt oameni cu bune si rele (ca noi toti) :) dar sunt mai solidari ca multi altii (poate pentru ca sunt o minoritate) :) Au un... ceva... Ceva pur, ceva simplu (dar nu simplist) :) Dar au si mandrie; vitregia sortii nu i-a invins. :) Si isi manifesta azi identitatea ceva mai puternic decat in urma cu vreo 20 de ani.
      Pupici cu drag!

      Ștergere
  7. Bună Diana!
    Frumos artcolul tău despre Crăciunul Indienilor,mulțumesc că l-ai împărțit cu noi!
    Îți doresc o duminică frumoasă ca sufletul tău și o melodie superbă!
    Cu tot dragul te îmbrățișez și pup cu drag!
    https://www.youtube.com/watch?v=QWvwGs7Ypc4

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru "Luna", Elena! :) Ce frumos cadou mi-ai oferit! Dupa ce-am plecat de pe blogul tau imi propusesem sa caut melodia si... m-am luat cu altele... Acum am copiat/lipit link si... cred ca e a patra oara ca il ascult! :)) Nu-s prea multe melodii care sa-mi placa atat de mult! :)
      Si multumesc pentru apreciere si urare!
      Pupici si imbratisari cu drag!

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.