12 mar. 2017

Piaţa Sfatului din Braşov (I)

Cel mai vizitat loc din municipiul Braşov este, probabil, Piaţa Sfatului.
Numită cândva Târgul Grâului (denumire atestată din 1520 - numită în documente Markplatz), Piaţa Libertăţii (in primele decenii ale secolului XX), Piaţa Sfatului din 1922, Piaţa “23 August” (din 1981) şi din nou Piaţa Sfatului a rămas “punctul zero” al oraşului.

Zonă comercială

In Evul Mediu Braşovul a fost un oraş comercial renumit, in care se adunau negustorii români, greci, armeni, turci, italieni, polonezi şi nemţi. Este momentul in care încep să se dezvolte hanurile, a căror construcţie o imită pe cea a unei fortificaţii: ziduri inalte, curte interioară şi o singură poartă de acces. 


Marele incendiu din 21 aprilie 1689 aproape că a distrus oraşul - a fost momentul in care, un timp, negoţul a mers mai greu. Din cauza vântului puternic, in câteva ore, arde aproape tot oraşul. Pe lângă locuinţe (care in cea mai mare parte erau dn lemn), limbile de foc mistuie magazinele  şi atelierele breslelor, Turnul Casei Sfatului se năruie, fiind afectate chiar şi clădiri izolate precum Turnul Alb şi Turnul Negru (numit astfel după acest incendiu). Biserica evanghelică Sfânta Maria a suferit pierderi imense; a ars întâi acoperişul, care din cauza greutăţii s-a prăbuşit, focul s-a extins apoi în interiorul bisericii, unde au ars mobilierul şi toate materialele perisabile - dupa acest incendiu a fost numită “Biserica Neagra”.
Oraşul, însă, renaşte din cenuşă, de data aceasta clădirile fiind ridicate numai din piatră sau alte materiale rezistente la foc.
Din 1364 era organizat târgul anual cu participare largă; aici erau organizate şi târguri periodice sau săptămânale (vineri) unde veneau negustori din toată ţara şi chiar de peste graniţe, Piaţa Sfatului fiind arondată mai multor străzi amenajate special pentru negoţ. Mărfurile erau vămuite lângă poarta care se afla in capătul străzii Vămii (str. Mureşenilor astăzi), pe unde se ajungea direct in piaţă. In 1550 era deja atestată existenţa unui jude al pieţii care, împreună cu subalternii săi, veghea la bunul mers al activităţii. Magistratul şi funcţionarii oraşului vegheau la respectarea ordinii din piaţă, in sensul că fiecare comerciant trebuia să-şi aşeze marfa in locul stabilit de Consiliul Orăşenesc.
Existau mai multe târguri (şiruri) in piaţă şi in vecinătatea acesteia: Târgul Boilor (str. Diaconu Coresi), Târgul Cailor, Târgul de Peşte, Târgul Florilor (pe latura unde este azi “Cerbul Carpatin”) continuat, până la Biserica Neagră, cu Târgul Fructelor; Târgul Putinarilor, Târgul Grâului (în faţa Bisericii Adormirea Maicii Domnului) şi Sirul Inului (în faţa sediului Băncii Naţionale de azi, care funcţionează in unul dintre cele trei palate Czell). Pe partea unde era Banca Albina, paralel cu Casa Sfatului, spre Poarta Schei, era Şirul Botelor. Şirul Inului se afla în prelungirea Târgului Cailor (str.George Bariţiu de azi) şi se continua cu Zollstrasse, numită apoi Strada Vămii, apoi Voievodul Mihai, apoi 7 Noiembrie, azi Mureşenilor.

In cartea sa, Braşovul de altădată, Sextil Puşcariu ne spune că negustorii aveau şi melci, pentru amatori – îi vindeau “Sub Bucium”, o piaţă mică, accesibilă şi din Piaţa Sfatului, numită mai apoi “Prundul Rozelor” (după nemţescul Rosenanger) şi azi numită Piaţa “George Enescu”. Numele nemţesc e vechi şi s-a dat când aici era într-adevăr un prund pe care creşteau tufe de trandafiri sãlbatici. Din Şchei venea valea în dreptul Sfatului, unde era “Podul Minciunilor”, se despărţea in două braţe, unul curgând pe Strada Vãmii, spre Braşovul vechi, iar al doilea spre Blumăna, având albia prin locul Uliţei Căldărarilor. Între cele două ape era un prundiş cu tufişuri de mărăcini, greu de străbătut. Pe când eram in clasele din urmă ale liceului, săpându-se temeliile bisericii din Târgul Grâului şi ale casei din colţul Străzii Căldărarilor cu Strada Coresi, oamenii au dat de piatră de râu din prundişul ce era pe aici.
Nota: Uliţa (strada) Căldărarilor se numea astfel de la breasla care-şi avea aici atelierele; a fost numita şi str. Porţii cândva, Carol II pentru o scurtă perioada şi acum e str. Republicii, poarta fiind la capătul unde se află azi “Modarom” (locul unde era fosta poartă a oraşului e marcat azi cu piatră albă).

Azi, in Piaţa Sfatului se mai organizează târguri, cu diferite ocazii, şi majoritatea clădirilor au (cel puţin) la parter, spaţii comerciale sau birouri.

Loc de recreere

Piaţa Sfatului este locul unde se organizează diferite târguri, spectacole, diferite activităţi culturale - locul unde s-a desfăşurat Festivalul “Cerbul de Aur” când a fost reluat, in 1992 (întrerupt in 1997 şi reluat in 2001; ultima ediţie, după reluare, a fost in anul 2009).

Piaţa Sfatului nu a fost întodeauna pietonală. In 1892 a apărut tramvaiul (mai mult tren decât tramvai), care trecea şi prin Piaţa Sfatului şi pentru care a fost dărmată Poarta Vămii.

In faţa Casei Sfatului era o staţie pentru autobuzele care veneau din Piaţa Prundului (Şchei), până prin anii 1980. Şi era loc de parcare – un mare loc de parcare, unde mereu găseai loc (dar nici maşinile nu erau in număr aşa de mare ca azi).

Şi, cândva, până prin anii 1970, in Piaţa Sfatului erau pomi: castani, in principal, dar şi salcâmi - unii îşi amintesc că ar fi fost şi tei – cică într-o noapte ar fi tăiat toţi pomii, ca hoţii de lemn de azi. Gura târgului vorbeşte că se are in vedere plantarea de arbori - ceea ce mi se pare destul de firesc, mai ales că sunt multe bănci şi vara mai e nevoie şi de puţină umbră - nu doar sub umbrelele de pe terasele localurilor.

Fântâna arteziană a fost construită in anul 1987, anul din care Piaţa Sfatului este pietonală. Între timp s-a scos piatra cubică şi s-a înlocuit cu nişte… dale (piatra cubică, vorbeşte lumea) ar fi fost vândută străinilor care ştiu că oraşele cu istorie medievală ar trebui să păstreze pavajul cât mai aproape de cel original. Prea multe străzi istorice au fost asfaltate in Braşov… De fapt… nu ştiu care mai are piatră cubică.
Pe la începutul anilor 1990, pentru un timp, maşinile (cele de marfă, in special) au mai avut acces in zonă.
                                                                                                                    
Băncile din lemn oferă un loc pentru odihnă sau pentru a pierde vremea într-un cadru frumos, înconjurat de oameni şi de istorie. Porumbeii încă mai apar şi in Piaţa Sfatului deşi cele mai multe locuri unde se adăposteau au fost blocate.

In Piaţa Sfatului e o forfotă zilnică (noaptea e linişte, e pustie Piaţa - câţiva întârziaţi mai întâlneşti). Ziua, vara, sunt ocupate terasele, băncile şi marginile fântânii arteziene. Porumbeii aproape că ţi se strecoară printre picioare şi zboară, uneori, razant deasupra capetelor.

Sunt aici (şi azi) o mulţime de magazine, restaurante şi cafenele - pentru toate gusturile. Copii au, şi ei, un loc al lor unde, uneori, se pot juca cu fel şi fel de maşinuţe; câţiva meşteri îi învaţă să confecţioneze diferite figurine din baloane.

Locul unde se află acum Restaurantul Chinezesc, era pe vremuri un loc select de întâlnire pentru elita Braşovului, restaurantul Luther. Era localul pe care-l frecventau intelectualii - medici, profesori şi, în special, avocaţi. Patronul restaurantului era renumitul comerciant Ioan Moşoiu, care era considerat un adevărat fiu al Braşovului, datorită donaţiilor pe care le făcea, în special pentru liceul Şaguna.

Legende urbane (sau nu)

Una dintre legende spune că sub caldarâmul Pieţei Sfatului ar fi fost îngropate cereale. In anii ’950, apoi în 1967 şi 1987, trei camioane s-au prăbuşit în Piaţa Sfatului, sub pavajul surpat. Atunci au ieşit la iveală gropi de alimente datând din Evul Mediu, de pe vremea când vechii braşoveni ascundeau provizii pentru vremuri de asediu. Locul exact al fiecărei gropi era cunoscut doar de trei oameni din oraş care identificau gropile cu nişte frânghii speciale. Întinzându-le perfect între colţurile pieţei, în dreptul nodului făcut de către cei ce ascunseseră alimentele trebuia să se afle o groapă. 

Tuneluri secrete. Se spune ca Piaţa Sfatului ar fi brâzdată de mai multe tuneluri. Trei dintre ele ar duce la Biserică, iar unul ar ajunge chiar până sub Tâmpa. Cercetările istorice nu pot confirma exact harta tunelurilor, dar se pare că au existat. Există in centru mai multe guri de tunel, care au fost astupate in timp, dar arhitectura de acum a zonei nu permite efectuarea de cercetări. Se spune că aceste tuneluri erau folosite ca refugiu împotriva atacatorilor, pentru ascuns provizii, dar şi o parte din bogăţiile oraşului.

₪ ₪ ₪ ₪ ₪ ₪ ₪ ₪ ₪ ₪
Sursa fotografii:
clic pe foto pentru mărire
Brasov, oraşul sufletului meu - cele vechi via:
http://www.landesarchiv-bw.de/; www.delcampe.net/; http://volganeagra.blogspot.ro/;
Mai multe fotografii cu Brasovul in alte timpuri aici:

Bibliografie
Braşov: scurtă istorie ilustrată a evoluţiei urbane, Dana Jenei, Anca Maria Zamfir, Gruia Hilohi, Gernot Nusbaecher;
Album monografic. Judetul Brasov, XXX;
Braşovul de altădată, Sextil Puşcariu;
Străzi, case, oameni din Braşov, de Steluţa Pestrea Suciu
Online: casasfatului.ro; http://www.summitbucharest.ro/ro/40.html; http://www.economiczoom.ro/life-style-hobby/palatele-din-brasov.html; adevarul.ro; http://monitorulexpres.ro/mobil/?stiri&p=mozaic&sID=132897; 

12 comentarii:

  1. Mereu ma emotioneaza postarile tale despre Brasov....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru apreciere, Mona.
      Zi frumoasa iti doresc!

      Ștergere
  2. Bună dragadiana!
    Frumos documentar,postările tale mă uimesc și le citesc cu drag,Brașovul
    este un oraș pe care îl îndrăgesc foarte mult,mulțumesc pentru lectură!
    O duminică cu soare și o săptămână ușoară îți doresc!(la mine este urat,nor)
    Pupicei cu drag,îmbrățișări și mulțumiri de vizită!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna, Elena draga!
      Multumesc tare mult pentru apreciere, pentru prezenta ta. :)
      Cu placere!
      Multumesc si pentru urare. Duminica a fost chiar frig aici, a plouat marunt, in etape scurte. Azi a fost mai cald, dar innorat si umed...
      Iti doresc sa ai o saptamana frumoasa, cu mult soare!
      Imbratisari si pupici, cu drag! <3

      Ștergere
  3. mi-a plăcut ! şi eu am fost pe acolo - dar demult...........

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Atatea as avea de scris...! :)) Dar ma feresc sa fac o lucrare de doctorat pe blog. :)
      Iti doresc, cu drag, o saptamana minunata!

      Ștergere
  4. Multumesc de prezentare, draga Diana. Toata admiratia mea pentru cum ai sintetizat ideile. Mie mi s-ar parea util sa se cunoasca tunelurile de sub orase si chiar sa se reconditioneze, in anumite limite. In primul rand pentru ca te-ai putea trezi cu zone surpate, fara preaviz. Apoi, poate ca unele ar fi chiar utile, macar si ca obiectiv turistic, daca nu strategic. Dar probabil ca bat campii. Nu se face la suprafata ce ar trebui, cu atat mai mult sa restaurezi bucatele de istorie, poate suna ciudat! :D
    O duminica placuta, draga Diana! Pupici! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu multa placere, Suzana draga! Mi-am facut o bucurie scriind textul. Dar cate as mai avea de scris... Eheee! :))
      Intr-un fel, e logic sa existe astfel de tunele - nu cred ca exista orase vechi care sa nu aiba unele... Despre tuneluri sunt multe vorbe ca ar exista prin oras - si sub Tampa si sub Dealul Warthe, dar nu numai. Avusese primarul (care face numa' "bine"!!!) o idee stupida de a face tunel auto prin Dealul Warthe si parcari supraetajate in loc de padurea de pe deal! Sper ca i-a trecut!:(((
      Daca nu aduce bani la buzunar primarul nu se misca - cei din consiliul judetean... dorm si ei. Sunt multe grote pe ici-colo, blocate cu grilaje, cele mai multe; unii zic ca ar fi intretinute, dar daca cineva sparge lacatul... locul devine sigur adapost pentru cei care nu au un acoperis sau... devinde buda publica... :(
      Nu, nu bati campii. :) Astia au asfaltat strazile istorice - care ar fi trebuit sa ramana cu piatra cubica! Ce sa pastreze si / sau sa reconditioneze bucatelele...
      Multumesc! Iti doresc sa ai o saptamana frumoasa! Pupici! <3

      Ștergere
  5. Interesant!Imi place Brasovul.Vin destul de des,poate max.la doua luni si imi place,mai ales Piata Sfatului si imprejurimile.O seara buna Diana!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cand mai vii, daca mergi pe Republicii sau Muresenilor, ridica privirea. :) Multe cladiri au decoratiuni superbe. :)
      Multumesc, Flori. Iti doresc sa ai o saptamana minunata!

      Ștergere
  6. Am mai scris ... orasul meu de honeymoon, oricand as reveni cu drag acolo! Multumim de incursiunea in istorie! Tare fain!
    pupici, seara faina! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu placere, Ella draga!
      Honeymoon sa va fie viata, iti doresc cu drag!
      Multumesc! Saptamana minunata sa iti fie! Pupici! <3

      Ștergere